De la inimă spre cer

De la inimă spre cer este o carte document. Deşi scrisă ca un roman, poveștile spuse de Moş Ilarie Bichiş se bazează pe evenimente reale din istoria modernă a României, concentrându-se mai ales în jurul fenomenului legionar și al legiunii „Arhanghelul Mihail”, prezentând deopotrivă și unele personajele care au gravitat, de o parte sau de alta a baricadei, în jurul Mişcării Legionare: Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima, mareşalul Ion Antonescu, Armand Călinescu, Constantin Argetoianu, regele Carol al II-lea, Gavrilă Marinescu.
Romanul nu se limitează doar la legionari, autorul ne propune și o abordare originală a istoriei, opusă total materialismului dialectic, care privește istoria ca o făcătură exclusiv omenească. Autorul consideră că cea mai mare greșeală este de a nega rolul divinității la făurirea istoriei, aducând în prim plan și alte personaje și întâmplări ca să-și susțină opiniile, precum Părintele Arsenie Boca sau Petrache Lupu, oameni care au avut legături certe cu cerul, ori evenimentele care au condus la „Minunea de pe Vâltava”, unde divinitatea a intervenit direct ca să schimbe istoria.

„De la inimă spre cer este o carte creștină și naționalistă, în sensurile avute de cuvintele acestea când România era Mare, ceea ce duce, aproape inevitabil, la o împărtășire a legionarismului ca ideologie politică și culturală, în datele sale primare, emoționale și vizionare.
Atenție, însă! Cartea nu este o apologie a extremismului, nici prin ce povestește, nici prin ce comentează, nici prin ce sugerează. Figura părintelui Arsenie Boca, duhovnic al personajului din memorii și foarte elocventele exemple de căutare a soluției non-violente sunt în stare să îndepărteze și mai mult legionarismul românesc de mișcările cu adevărat fasciste și criminale. (De altfel, Legiunea a fost singura mișcare politică naționalistă, din țările foste aliate cu Germania lui Hitler, care nu a fost condamnată de către învingătorii din al doilea război mondial, ca fiind criminală.)
Așa cum am încercat să nu intervenim cu nimic în fluxul memoriilor de front și de temniță ale lui moș Ilarion, tot astfel nu am lăsat autocenzura politică sau snobismul cultural să intervină asupra notațiilor despre personaje istorice.
Aveți în fața dumneavoastră, deci, viața și modelul de viață ale unor români cu credința lor puternică în Cruce și Țară. Este un document, inclusiv în momentele de mare subiectivitate”

Cătălin Badea-Gheracostea