Răul cel mai rău

,,Răul cel mai rău’’ reprezintă inadaptatul ale cărui aspirații sunt îngrădite de societatea meschină în care trăiește; cel care își găsește unica salvare în arta scrisului. De asemenea, ,,răul cel mai rău’’ poate ilustra ființa nevinovată care simte păcatul universului, suferința și nedreptățile lumii, toate adunate în spatele ei ca o povară catastrofală. Sintagma se găsește, bineînțeles, și în planul iubirii, luând chipul persoanei iubite, care îl determină pe îndrăgostit să acționeze într-un mod irațional, ducându-l pe acesta într-un punct în care identifică pierderea iubirii cu pierderea de sine, iar lupta pe care o poartă devine una a salvării inspirației poetice.