Prin limbajul folosit, prin descrierile minunate, autorul creează o atmosferă de neuitat a satului românesc. Personajul principal, Ghiță, este un om simplu, un om care și-a trăit copilăria fără tată. Fiind cel mai mare dintre cei doi frați, a fost, cum se spune, “capul familiei”. Ghiță se îndrăgostește de vecina lui, căreia îi spunea Codina. O iubire pe care a avut-o în sufletul lui toată viața, indiferent pe unde l-a purtat aceasta. O iubire ideală, o iubire pe care mulți dintre noi am dori să o avem. O iubire neîntinată, a unui om extraordinar, din toate punctele de vedere. La rândul lui, a fost iubit la fel, de draga lui Codina.
Geanina Soare –
Un roman biografic plin de parfumul vremurilor trecute, în care traiul simplu se împletește cu o poveste captivantă de iubire, dar și cu istorisiri pline de tâlc. Nu ai cum să nu îndrăgești această operă, despre care am certitudinea că va cuceri sufletele cititorilor.
Marina Costa –
“Ghiță – povestea unei vieți” este, pe lângă biografia unui țăran simplu din zona Dunării, un omagiu adus satului muntenesc de câmpie din secolul trecut. Narațiunea este interesantă, bine documentată, te transpune în mediul satului muntenesc de pe vremuri, cu detalii cinematografice. Vocabularul este simplu, firesc, cu regionalismele specifice. Natura pare că reflectă, în felul ei, trăirile sufletești ale personajelor.
Volumul poate fi privit atât ca o biografie romanțată, cât și ca un bildungsroman, cu atât mai mult cu cât în procesul de maturizare al personajului principal intervine războiul, făuritor de caractere, distrugător de suflete și atotnimicitor în general…
Ne este descoperită, capitol cu capitol, iubirea de mamă, de frate, iubirea pentru cea care-i devine soție, apoi față de familie. Dragostea față de pământul natal se oglindește în descrierea satului de pe malul Dunării, a tradițiilor și obiceiurilor sale – aflăm de ce se face brad la nuntă, cum este portul popular din zonă, diferite alte credințe locale. Dorul este și cel de țară, când războiul îl poartă prin străini, până în munții Tatra, și cel de soția lui dragă, care l-a chemat după ea, pe lumea cealaltă – fiindcă se știe că, în majoritatea perechilor cu ani mulți de conviețuire fericită, cel rămas nu rezistă mult despărțit de cel răposat.
Se citește ușor, cartea putând fi gustată de o gamă largă de cititori. Cuvintele autorului sunt calde, măsurate, descrierile la obiect, unele teme abia sugerate, altele dezvoltate în mai multe capitole.
Roxi (cumpărător verificat) –
Sunt la prima interacțiune cu scrierea acestui autor , iar faptul că am terminat cartea cu lacrimi pe obraz, spune multe. A reușit să mă poarte în copilăria mea , am simțit și mirosit anumite amintiri, au fost de-a dreptul palpabile. Am iubit limbajul neaoș de la sat de-a dreptul!
Silviu Bacuiani , felicitari pt evocarea memorabilă a bunicilor tăi , pentru o descriere atât de intimă a vieții lor, pt că ne-ai lăsat ușa deschisă spre această porțiune a vieții tale. Am citit cartea în câteva ore, am fost prezentă în poveste de la primii ani în care bunicii s-au cunoscut și până la ultima clipă.
5⭐⭐⭐⭐⭐ cu mențiunea : să mai scrii proză !!
Luminita –
Ai reușit ca prin această carte să trezești amintiri cu duiumul în mine! Mă uitam în carte la poza Codinei, de la final, și mă gândeam, cum să nu o iubească Ghiță? O femeie atât de frumoasă, luminoasă la chip, un chip pe care îi răzbătea frumusețea sufletului! Cartea este minunată, chiar și cu acele episoade oribile legate de atrocitățile comise de sovietici populației românești! Mi-am amintit de ceea ce îmi povesteau și mie bunicii, cum în timpul războiului veneau nemții, care se comportau impecabil, adevărați gentlemen, comandau, serveau, plăteau și plecau. În schimb, rușii, niște porci, femeile și fetele casei erau ascunse în hrube, împreună cu o mașină de cusut “Zinger”, care era foarte prețioasă. Distrugeau și batjocoreau totul în calea lor! Ce să mai spun, prin această carte ai reînviat bunicii tuturor cititorilor!
kati.dumitriu –
Avem parte în acest minunat roman de o radiografie a satului românesc în perioada interbelică, dar și a vremurilor grele din timpul celui de-al doilea Război Mondial și dacă vă numărați printre cei ce suferă de dorul bunicilor și al vremurilor petrecute la țară, în natură, atunci Ghiță – Povestea unei vieți este o carte-aducere-aminte.
Înțelepciunea nu vine doar din cunoaștere, ci și din trăire, iar Ghiță este “predispus” înțelepciunii încă de la vârsta de cinci ani, când o întâmplare tragică îi răpește tatăl chiar sub privirile sale inocente, părintele său pierind lovit de fulger, în timpul unei furtuni spontane. Să fi fost destinul sau un blestem?
Sfântul Gheorghe, biruitorul balaurului, i-a purtat de grijă toată viața acestui puternic om, împrumutându-i tăria de a lupta cu balaurul numit război, apoi cu viața și greutățile acesteia. Dar cel mai greu a fost să-și îmblânzească propria inimă ce bătea zi și noapte numai pentru Codina lui.
O viață simplă, dar binecuvântată cu dragoste, este mai îndestulătoare decât una bogată, dar aflată sub blestemul singurătății, iar asta i-a dat lui Ghiță puterea de a vorbi despre viața lui și de a-și educa nepoții în spiritul iubirii. La gura sobei, în iernile albe, sau sub umbra nucului, adăpostit de arșița verii, Ghiță și-a spus povestea de la început până la sfârșit, sădind iubirea în inimile copiilor ce-l ascultau mirați și curioși.
Avem parte și de momente amuzante, pasaje ce ne dau gustul următoarei apariții semnată Silviu Bacuiani. Neghiobiile lui Burcea, supranumit Făt-Frumos din corcoduș, au făcut deliciul acestui roman, iar acum îmi doresc să pun mâna pe (nuvela lui) Burcea cât mai curând posibil.
Ce alte personaje mi-au mai plăcut? L-am adorat pe părintele Macarie, iar Matei, socrul lui Ghiță, dacă ar fi trăit astăzi, ar fi fost bun de comediant, reușind cu replicile sale să îmi stârnească hohote de râs.
Eu vă zic atât: Citiți cartea asta și mulțumiți-mi mai târziu!
Cristina Cosa –
Doamne, ce carte!! Mi-a rupt sufletul în două de dor, m-a și uns in același timp. Pe bunicul Ghiță l-am avut și eu în persoana străbunicului meu și pe Codina am avut-o în persoana străbunicii mele.
M-au năpădit amintirile citind cartea asta, am plâns de dorul străbunicilor mei- bunicii materni ai mamei mele.
Ce frumos vorbește Ghiță despre soția lui, rar vezi asemenea iubire. Câtă dragoste și respect între cei doi.
Viața pe atunci era atât de simplă dar oamenii erau mai fericiți.
Cât despre poveștile despre război, și eu am avut șansa să îl ascult pe tata-mare ( așa îl strigam pe străbunicul) povestind despre perioada războiului.
O carte foarte frumoasă ❤️
Ghiță este bunicul tuturor, este un exemplu de așa da, așa trebuie să își iubească un bărbat femeia.
Felicitări autorului, transmite emoție multă in aceasta carte.
5⭐⭐⭐⭐⭐
Silvia (cumpărător verificat) –
Silviu Bacuiani – Ghiță, Povestea unei vieți
O carte nemaipomenită despre viața de la țară in perioada interbelică si in al doilea război mondial dar și despre o poveste de dragoste cum rar mai întâlnești. Am trăit toate emoțiile posibile citind această carte, dar capitolul 28 este cel care m-a oprit din citit pentru o oră. Faptele rușilor in 1945 in România au fost prea greu de digerat….
Ceea ce cu toții știm este că istoria nu trebuie niciodată uitată, dar din păcate, se repetă de fiecare dată.
Recomand tuturor această carte foarte ușor de citit, plină de acțiune, dramă, comedie, oroare și romanță! ❤️
Sabau Ovidiu (cumpărător verificat) –
O lectura captivanta, care reinvie amintiri pretioase. Aceasta monografie a unui sat din perioada interbelica surprinde o viata simpla, marcata de provocarile vremii, dar si de numeroase momente de bucurie. Personajele sunt atat de autentice! Mi-as fi dorit ca povestea sa nu se incheie atat de repede!