Sex, spionaj și poliție politică în Epoca de aur – ediția a III-a – de Emil Berdeli

Amorul şi spionajul se aseamănă, mai ales în ce priveşte sincronizarea, însă, dacă veţi citi volumul, cu siguranţă veţi descoperi mai mult decât atât.
Se mai spune că, de regulă, spionii, indiferent de cine sunt plătiţi, ar fi dotaţi cu o inteligenţă mult peste medie, dar, mai ales, cu un sânge rece de invidiat. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa.  
În delirul „Epocii de aur“, aşa cum a fost numită perioada în care Nicolae Ceauşescu a condus România, poliţia politică a fost un angrenaj pus în mişcare pentru o strictă supraveghere a cetăţenilor români din interiorul graniţelor, a străinilor care intrau în ţară, dar şi din frica puterii comuniste de adversarii din exterior, reali ori imaginari. Numai că şi după ce s-a încheiat respectiva epocă, fantoma tenebroasei Securităţi, serviciul secret al regimului comunist care a guvernat România după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial până în 1989, a bântuit printre noi.